crescendo

Fara vlaga, fara vointa, fara destin
Singura-n rolul ce imi e strain…
Ar trebui sa plec cat mai curand de langa voi,
Dar stau si zac inerta in noroi
Tristetea creste, creste, creste….
Cutia Pandorei nu se mai sfarseste.
Ma-nvaluie dureri, ma-mbratiseaza disperarea,
Ma biciuie nelinisti, ma roade nerabdarea…
Astept…De mult am uitat ce anume,
Se spulbera vise fara de nume,
Fara de numar. Cumplit blestem visarea,
Si dulce amagire e uitarea.
Angoasa de primavara in fiecare anotimp,
Sete de gol, de nefiinta pierduta-n timp.
Urletul mut
Ecoul inversat…

~ by xuleasca2 on June 27, 2006.

Leave a comment